DECIZIA nr. 749 din 11 decembrie 2025referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 208/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, precum şi a Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, ale art. 53 alin. (1^1) din Legea nr. 101/2016, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul investiţiilor publice, ale art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 75/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul investiţiilor publice, precum şi cele ale art. 444 din Codul de procedură civilă
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 28 octombrie 2026Data intrării în vigoare 28-10-2026
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruţa Dărângă.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) şi (1^1) şi ale art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, precum şi a dispoziţiilor art. 444 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Spitalul de Psihiatrie "Elisabeta Doamna" din Galaţi în Dosarul nr. 14.096/233/2019* al Tribunalului Galaţi - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 139D/2022.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus la dosarul cauzei o adresă prin care a confirmat primirea citaţiei şi a precizat că îşi susţine excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum aceasta a fost formulată.
4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 53 alin. (1) şi (1^1) şi ale art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, arată că acestea nu aduc atingere dreptului la un proces echitabil şi accesului liber la justiţie, legiuitorul dispunând de o largă marjă de apreciere pentru stabilirea unui cadru legislativ rapid şi eficient în soluţionarea unor astfel de cauze. De asemenea, consideră că prin reglementarea termenelor procedurale, a căilor de atac şi a competenţei instanţelor judecătoreşti nu se încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16, normele astfel edictate aplicându-se în mod egal tuturor participanţilor la procedurile de achiziţii publice. Referitor la dispoziţiile art. 444 din Codul de procedură civilă, precizează că acestea nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate, ci urmăresc corectarea unei omisiuni a instanţei, prin analiza tuturor cererilor cu care instanţa judecătorească a fost învestită. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Decizia civilă nr. 27 din 2 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 14.096/233/2019*, Tribunalul Galaţi - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) şi (1^1) şi ale art. art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, precum şi a dispoziţiilor art. 444 din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Spitalul de Psihiatrie "Elisabeta Doamna" din Galaţi într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului împotriva unei sentinţe prin care s-a dispus obligarea la plata unor sume de bani derivate dintr-un contract de achiziţie publică.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât înlătură o cale de atac care să permită analizarea probatoriului administrat în cauză în primă instanţă, precum şi administrarea de noi probe. Arată că recursul este o cale extraordinară de atac, care este limitată la analiza motivelor de recurs prevăzute la art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În plus, apreciază că termenul de 10 zile pentru exercitarea recursului este prea scurt şi invocă o serie de aspecte de fapt.7. Tribunalul Galaţi - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) şi (1^1) şi ale art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 este neîntemeiată, întrucât acestea sunt norme care stabilesc o procedură specială, derogatorie, privind modalitatea administrării probelor în cazul judecării cererilor referitoare la contractele de achiziţie publică. Modalitatea în care au fost reglementate aceste dispoziţii reprezintă o opţiune a legiuitorului, adaptată raporturilor din materia contractelor de achiziţie publică. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 444 din Codul de procedură civilă, se apreciază că aceste prevederi legale sunt constituţionale, întrucât prin această procedură se asigură echilibrul procesual al tuturor părţilor din litigiu care pot corecta o omisiune a instanţei judecătoreşti, cu consecinţa că aceasta va analiza toate cererile cu care a fost învestită iniţial.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit actului de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 53 alin. (1) şi (1^1) şi ale art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, precum şi cele ale art. 444 din Codul de procedură civilă.12. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispoziţiile criticate din Legea nr. 101/2016 au fost modificate prin mai multe acte normative, după cum urmează:– la data de 10 septembrie 2022, prin art. IV punctul 1 din Legea nr. 208/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, precum şi a Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 12 iulie 2022, au fost modificate dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016;– la data de 21 martie 2022, prin art. III punctul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul investiţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 21 martie 2022, au fost modificate dispoziţiile art. 53 alin. (1^1) din Legea nr. 101/2016. Ulterior acestui moment, aceleaşi dispoziţii au fost modificate şi prin articolul unic punctul 2 din Legea nr. 75/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul investiţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 3 aprilie 2023;– la data de 6 aprilie 2023, prin articolul unic punctul 3 din Legea nr. 75/2023 au fost modificate dispoziţiile art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016.
13. Însă, în aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, şi având în vedere criticile de neconstituţionalitate formulate, urmează a fi supuse controlului de constituţionalitate dispoziţiile legale în redactarea care produce efecte juridice în prezenta cauză, anterioară evenimentelor legislative mai sus menţionate. Textele criticate au următorul cuprins:– art. 53 alin. (1): "Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind anularea sau nulitatea contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul, prin completuri specializate în achiziţii publice.";– art. 53 alin. (1^1): "Procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia civilă a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul.";– art. 55 alin. (3): "Hotărârea pronunţată în cazul litigiilor prevăzută la art. 53 alin. (1) poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, care judecă în complet specializat în achiziţii publice. Recursul este soluţionat de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va depăşi 30 de zile de la data sesizării legale a instanţei.";– art. 444 din Codul de procedură civilă:(1) Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare. În cazul hotărârilor definitive pronunţate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.(2) Cererea se soluţionează de urgenţă, cu citarea părţilor, prin hotărâre separată. Prevederile art. 443 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.(3)
Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul când instanţa a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, traducătorilor, interpreţilor sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor. Dispoziţiile art. 443 alin. (3) la care face referire art. 444 din Codul de procedură civilă au următorul cuprins: "Încheierea se va ataşa la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât şi în dosarul de hotărâri al instanţei."14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora nimeni nu este mai presus de lege, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 53 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 101/2016, Curtea observă că acestea nu încalcă dreptul la un procesul echitabil, ci se circumscriu prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege, iar, în conformitate cu prevederile art. 129 din Legea fundamentală, împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii. Astfel, în virtutea acestei învestiri constituţionale, legiuitorul are competenţa de a adopta reglementări cu caracter general sau special, derogatoriu, cu aplicabilitate în anumite situaţii, în mod egal, pentru toţi cei interesaţi în exercitarea drepturilor constituţionale şi legale.16. În continuare, analizând constituţionalitatea dispoziţiilor art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, prin Decizia nr. 482 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 29 aprilie 2020, paragrafele 23-28, Curtea a subliniat că accesul liber la justiţie, prevăzut de art. 21 din Constituţie, presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte, iar regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, aşa cum rezultă din prevederile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie. Astfel, Curtea a reţinut că accesul liber la justiţie presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege, dar cu respectarea regulii consacrate de dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie, ceea ce înseamnă că legiuitorul nu poate exclude de la exerciţiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau niciun grup social. Aceasta nu înseamnă însă că accesul liber la justiţie presupune să fie asigurat accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în faţa instanţelor judecătoreşti în condiţii de egalitate, poate stabili reguli deosebite.17. De asemenea, prin Decizia nr. 472 din 15 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 25 februarie 2025, paragrafele 18, 19 şi 22, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 sunt constituţionale, întrucât acestea sunt norme care stabilesc o procedură specială, derogatorie, privind termenele de judecată şi modalitatea administrării probelor în cazul judecării cererilor referitoare la contractele de achiziţie publică. Modalitatea în care au fost reglementate aceste dispoziţii este o opţiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi urgente, adaptată raporturilor din materia contractelor de achiziţie publică. Regulile de procedură prevăzute de aceste dispoziţii se aplică în mod echitabil atât autorităţii contractante, cât şi operatorului economic vizat de ipoteza normei, fără a fi favorizată o categorie sau alta (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 34 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 22 martie 2011).
18. Totodată, prevederile legale criticate au drept scop antrenarea şi responsabilizarea tuturor celor care au un interes în finalitatea procedurilor de achiziţie publică, cu precădere a participanţilor la procedură - autoritate contractantă, operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanţi la procedura de atribuire. De asemenea, instanţa judecătorească trebuie să concure la celeritatea procedurii, astfel încât procesele să nu se prelungească excesiv. Această soluţie este în concordanţă şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea principiului celerităţii procedurilor judiciare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că, prin impunerea respectării unui termen rezonabil, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale subliniază importanţa faptului că justiţia trebuie să fie administrată fără întârzieri de natură să îi compromită eficacitatea şi credibilitatea (Hotărârea din 27 octombrie 1994, pronunţată în Cauza Katte Klitsche de la Grange împotriva Italiei, paragraful 61), statul fiind responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare (Hotărârea din 23 octombrie 1990, pronunţată în Cauza Moreira de Azevedo împotriva Portugaliei, paragraful 73).19. Din perspectiva celor mai sus menţionate, Curtea apreciază că nici în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 nu pot fi reţinute criticile formulate în raport cu prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) şi, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.20. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 444 din Codul de procedură civilă, Curtea observă că aceste prevederi legale reglementează instituţia completării hotărârii, având drept scop corectarea omisiunii instanţei judecătoreşti care nu s-a pronunţat cu privire la toate cererile cu care a fost învestită de către părţile în litigiu, şi nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3).21. În ceea ce priveşte dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora nimeni nu este mai presus de lege şi ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, invocate de autorul excepţiei, Curtea reţine că, în prezenta cauză, indicarea acestor temeiuri constituţionale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autor. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, când a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Prin urmare, având în vedere caracterul general al textelor constituţionale invocate, precum şi lipsa explicitării pretinsei relaţii de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate.22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Spitalul de Psihiatrie "Elisabeta Doamna" din Galaţi în Dosarul nr. 14.096/233/2019* al Tribunalului Galaţi - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 208/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, precum şi a Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, ale art. 53 alin. (1^1) din Legea nr. 101/2016, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul investiţiilor publice, ale art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 75/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul investiţiilor publice, precum şi cele ale art. 444 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 11 decembrie 2025.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Raluca-Alexandra Buterez-Făşie ------
| EMITENT |
| Elena-Simina Tănăsescu | - preşedinte |
| Asztalos Csaba-Ferenc | - judecător |
| Mihai Busuioc | - judecător |
| Mihaela Ciochină | - judecător |
| Dacian-Cosmin Dragoş | - judecător |
| Dimitrie-Bogdan Licu | - judecător |
| Gheorghe Stan | - judecător |
| Raluca-Alexandra Buterez-Făşie | - magistrat-asistent |
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Raluca-Alexandra Buterez-Făşie ------
Prezenta formă este valabilă începând cu data de 28-10-2026 până la data de 28-10-2026
