Structură Act

Comunicate
DECIZIA nr. 63 din 22 ianuarie 2026referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 878 din 20 octombrie 2026Data intrării în vigoare 20-10-2026
    Prezenta formă este valabilă începând cu data de 20-10-2026 până la data de 20-10-2026



    Elena-Simina Tănăsescu- preşedinte
    Asztalos Csaba-Ferenc- judecător
    Mihai Busuioc- judecător
    Mihaela Ciochină- judecător
    Cristian Deliorga- judecător
    Dacian-Cosmin Dragoş- judecător
    Dimitrie-Bogdan Licu- judecător
    Laura-Iuliana Scântei- judecător
    Cristina Titirişcă- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Florica Diaconescu în Dosarul nr. 842/63/2024 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.312D/2024.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 3.314D/2024, nr. 3.315D/2024, nr. 3.321D/2024, nr. 3.322D/2024, nr. 3.334D/2024, nr. 3.335D/2024, nr. 3.350D/2024, nr. 3.353D/2024, nr. 3.354D/2024, nr. 3.378D/2024-nr. 3.380D/2024, nr. 3.391D/2024, nr. 3.403D/2024, nr. 3.416D/2024, nr. 3.429D/2024, nr. 3.481D/2024, nr. 3.508D/2024, nr. 3.509D/2024, nr. 3.514D/2024, nr. 3.553D/2024, nr. 3.554D/2024, nr. 3.556D/2024, nr. 3.574D/2024, nr. 3.596D/2024, nr. 3.597D/2024, nr. 3.612D/2024, nr. 3.626D/2024, nr. 3.639D/2024-nr. 3.641D/2024, nr. 3.654D/2024, nr. 3.656D/2024, nr. 3.658D/2024- nr. 3.660D/2024, nr. 3.662D/2024, nr. 3.666D/2024, nr. 3.680D/2024, nr. 3.686D/2024, nr. 3.704D/2024-nr. 3.706D/2024, nr. 3.719D/2024, nr. 3.741D/2024-nr. 3.745D/2024, nr. 3.754D/2024-nr. 3.757D/2024, nr. 3.801D/2024, nr. 3.806D/2024, nr. 3.833D/2024-nr. 3.839D/2024, nr. 3.856D/2024, nr. 3.857D/2024, nr. 3.872D/2024, nr. 3.884D/2024, nr. 3.936D/2024, nr. 3.938D/2024-nr. 3.940D/2024, nr. 3.949D/2024, nr. 3.954D/2024, nr. 3.990D/2024-nr. 3.993D/2024, nr. 28D/2025, nr. 54D/2025, nr. 55D/2025, nr. 64D/2025, nr. 65D/2025, nr. 103D/2025, nr. 104D/2025, nr. 152D/2025, nr. 153D/2025, nr. 155D/2025, nr. 200D/2025, nr. 212D/2025, nr. 249D/2025, nr. 296D/2025, nr. 351D/2025, nr. 352D/2025, nr. 468D/2025, nr. 527D/2025, nr. 631D/2025, nr. 652D/2025-nr. 654D/2025, nr. 734D/2025, nr. 753D/2025, nr. 1.232D/2025, nr. 3.597D/2025, nr. 3.600D/2025, nr. 3.820D/2025 şi nr. 3.821D/2025, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, excepţie ridicată de Maria Boer şi de Augusta Maria Chichişan în dosarele nr. 82/117/2024 şi nr. 83/117/2024 ale Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Constantin Grama şi de Iulia-Garofiţa Cărbune-Cosac în dosarele nr. 1.409/118/2024 şi nr. 1.592/118/2024 ale Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Cornelia-Adriana Şandru şi alţii şi de Virgil-Petru Checec în dosarele nr. 249/85/2024 şi nr. 407/85/2024 ale Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, de Veronica Magdalena Dănăilă în Dosarul nr. 16.347/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Aurel Neagu şi alţii, de Costică Buzuleac şi alţii, precum şi de Petru Gagu în dosarele nr. 352/40/2024, nr. 371/40/2024 şi nr. 305/40/2024 ale Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Claudiu Mirel Dinculescu şi alţii în Dosarul nr. 3.364/63/2024 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Dan-Gheorghe Boştinaru în Dosarul nr. 868/103/2024 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, de Florian Tudor în Dosarul nr. 1.355/118/2024 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Emil Belean în Dosarul nr. 1.451/117/2024 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Georgel Aciu în Dosarul nr. 14.485/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Sanda Elena Lungu în Dosarul nr. 1.510/63/2024 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ioan-Gigi Moldovan în Dosarul nr. 1.075/85/2024 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, de Virginia Chiriţă şi alţii în Dosarul nr. 20.604/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Florin Gheorghe Gavrilaş în Dosarul nr. 956/117/2024 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Aurelian Filip în Dosarul nr. 285/122/2024 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, de Ioana Cristina Gârbuleţ şi de Ioan Gârbuleţ în dosarele nr. 1.854/102/2024/a1 şi nr. 5.388/102/2024/a1 ale Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Adriana Coman Gheorghiţă şi alţii în Dosarul nr. 79/114/2024 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, de Tiberiu Nicolae Onea în Dosarul nr. 1.626/102/2024/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Ioana Hubert şi alţii, precum şi de Mircea Levanovici şi alţii în dosarele nr. 8.118/3/2024 şi nr. 15.803/3/2024 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Luigia Boştinaru şi de Mihai Asmarandei în dosarele nr. 867/103/2024 şi nr. 436/103/2024 ale Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, de Dorinel Ştefan în Dosarul nr. 17.972/3/2024* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Florentina Tudor şi alţii în Dosarul nr. 152/120/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Cristina Ramona Duţă şi alţii în Dosarul nr. 1.447/118/2024 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Marius Crăsnaru şi de Denis-Gabriela Ghervase în dosarele nr. 1.724/63/2024 şi nr. 1.886/63/2024 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Zoiţa Milăşan, de Liliana Misirgic şi de Cornelia Pop în dosarele nr. 999/102/2024/a1, nr. 2.966/102/2024/a1 şi nr. 2.967/102/2024/a1 ale Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de David Smochină în Dosarul nr. 224/40/2024* al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Mariana Vasilachi în Dosarul nr. 7.586/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Simona Ivănescu şi alţii în Dosarul nr. 1.869/117/2024 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Liana Boer şi alţii în Dosarul nr. 367/107/2024 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Daniela Eugenia Bădica şi de Dumitru Burada în dosarele nr. 2.880/3/2024 şi nr. 4.595/3/2024 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Dorin Colidiuc în Dosarul nr. 1.578/118/2024* al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Claudiu Popescu-Elizeu şi de Cristian Gurau în dosarele nr. 2.695/3/2024 şi nr. 11.574/3/2024 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mihai Mocanu, de Mariana Cornea, de Elena Luissa Udrea, precum şi de Steluţa Stănoiu şi Adriana Nicoleta Cristescu în dosarele nr. 269/93/2024, nr. 271/93/2024, nr. 370/93/2024 şi nr. 513/93/2024 ale Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, de Doru Gabriel Stoica în Dosarul nr. 13.404/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Maria Adriana Ştefănescu în Dosarul nr. 17.547/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Andreea Ruxandra Nica şi Iuliana Bendeac în Dosarul nr. 19.572/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Dorina Danielescu în Dosarul nr. 30.002/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Adela Vintilă şi Nicolae Gabriel Ionaş în Dosarul nr. 377/102/2024/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Camelia Fonoage în Dosarul nr. 383/107/2024 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Valerica Mitroi şi alţii, de Carmen Daniela Preoteasa şi alţii, de Tatiana Rădulescu şi alţii, de Gabriel Dănuţ Comănescu şi alţii, precum şi de Ilie Luţă în dosarele nr. 851/63/2024, nr. 1.012/63/2024, nr. 1.272/63/2024, nr. 1.317/63/2024 şi nr. 1.351/63/2024 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ion Daniel Burcă şi alţii în Dosarul nr. 1.629/63/2024 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Maria Magdalena Fănuţă şi alţii în Dosarul nr. 1.638/63/2024 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Marilena Bota şi alţii în Dosarul nr. 199/111/2024 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, de Gheorghe Bedrule în Dosarul nr. 68/86/2024 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, de Ioan Tocaci şi alţii în Dosarul nr. 1.556/83/2024 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Sorin Marcu în Dosarul nr. 4.597/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Aurelian Gabriel Bădulescu, de Ionel Tudosan, de Alina Gabriela Mischianu, precum şi de Liliea Canache şi alţii în dosarele nr. 2.651/63/2024, nr. 1.692/63/2024, nr. 2.302/63/2024 şi nr. 2.305/63/2024 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Pogan şi alţii în Dosarul nr. 1.504/117/2024 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ligia Vâlcu în Dosarul nr. 328/62/2024* al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Alexandru Cergă în Dosarul nr. 28.803/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Maria Cotrău şi alţii în Dosarul nr. 1.220/111/2024 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, de Rodica Pascariu şi de Dorica Aghescu şi alţii în dosarele nr. 1.112/115/2024 şi nr. 1.176/115/2024 ale Tribunalului CaraşSeverin - Secţia I civilă, de Vasilica Sandovici şi Aurelia Ileana Schnepf în Dosarul nr. 518/30/2024 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, de Oana Claudia Tatu şi Dorin Tatu în Dosarul nr. 1.702/117/2024 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ionel Buculei în Dosarul nr. 679/102/2024/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Niculina Alexandru şi alţii în Dosarul nr. 7.399/3/2024* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Valentina Tătulescu în Dosarul nr. 2.932/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mariana Jîjie-Grigoriu, de Katalin Barbara Kibedi, precum şi de Corina Puşchin şi Liviu Drăgănescu în dosarele nr. 29.948/3/2024, nr. 18.828/3/2024 şi nr. 15.917/3/2024 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Manuela Gherghină Lotus şi Liliana Mădălina Dună în Dosarul nr. 2.778/63/2024 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Carolina Marian şi alţii în Dosarul nr. 898/107/2024 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Romică Cernat în Dosarul nr. 456/120/2024* al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Ilarie Achim în Dosarul nr. 8.680/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mihaela Simona Muşat în Dosarul nr. 1.253/120/2024 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă, de Gheorghe Grad în Dosarul nr. 5.787/118/2024 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Camelia Cucoş şi Alexandru Zaharia în Dosarul nr. 823/103/2024 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, de Mihai Dorin Palaghiu în Dosarul nr. 222/40/2024* al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Vasile Baciu în Dosarul nr. 851/102/2024/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Cosmin Grigore Băloi şi alţii în Dosarul nr. 1.170/54/2024 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Gheorghe Stoian în Dosarul nr. 3.279/101/2024* al Tribunalului Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Vladimir Diaconeasa şi Cristian Valentin Ionescu în Dosarul nr. 2.309/63/2024 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Elisabeta Ponea şi de Sorinel Vasile în dosarele nr. 1.747/63/2024 şi nr. 2.836/63/2024 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Felicia Anghelescu şi alţii în Dosarul nr. 303/120/2024* al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Ioan Irimie şi Dănilă Suciu în Dosarul nr. 1.688/117/2024 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Muraraşu în Dosarul nr. 202/40/2024* al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Andrei Ion Ionescu, de Florian Hulea, de Ioan-Marian Racolţa, precum şi de Pavel-Mircea Meşter şi alţii în dosarele nr. 454/111/2024, nr. 641/111/2024, nr. 903/111/2024 şi nr. 651/111/2024 ale Tribunalului Bihor - Secţia I civilă.4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 3.639D/2024, autorul Ştefan Dorinel a depus un înscris în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, prin care solicită judecata în lipsă, arătând şi faptul că dosarul a rămas fără obiect ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 724 din 19 decembrie 2024 de către Curtea Constituţională. Totodată, în dosarele nr. 3.857D/2024 şi nr. 64D/2025, autorii au depus concluzii scrise în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, iar în Dosarul nr. 28D/2025 autoarele au depus un înscris în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate şi solicită judecata în lipsă. În Dosarul nr. 103D/2025, autoarea a depus un înscris în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, prin care arată şi că se află în imposibilitate de prezentare la judecată.6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.314D/2024, nr. 3.315D/2024, nr. 3.321D/2024, nr. 3.322D/2024, nr. 3.334D/2024, nr. 3.335D/2024, nr. 3.350D/2024, nr. 3.353D/2024, nr. 3.354D/2024, nr. 3.378D/2024-nr. 3.380D/2024, nr. 3.391D/2024, nr. 3.403D/2024, nr. 3.416D/2024, nr. 3.429D/2024, nr. 3.481D/2024, nr. 3.508D/2024, nr. 3.509D/2024, nr. 3.514D/2024, nr. 3.553D/2024, nr. 3.554D/2024, nr. 3.556D/2024, nr. 3.574D/2024, nr. 3.596D/2024, nr. 3.597D/2024, nr. 3.612D/2024, nr. 3.626D/2024, nr. 3.639D/2024-nr. 3.641D/2024, nr. 3.654D/2024, nr. 3.656D/2024, nr. 3.658D/2024- nr. 3.660D/2024, nr. 3.662D/2024, nr. 3.666D/2024, nr. 3.680D/2024, nr. 3.686D/2024, nr. 3.704D/2024-nr. 3.706D/2024, nr. 3.719D/2024, nr. 3.741D/2024-nr. 3.745D/2024, nr. 3.754D/2024-nr. 3.757D/2024, nr. 3.801D/2024, nr. 3.806D/2024, nr. 3.833D/2024-nr. 3.839D/2024, nr. 3.856D/2024, nr. 3.857D/2024, nr. 3.872D/2024, nr. 3.884D/2024, nr. 3.936D/2024, nr. 3.938D/2024-nr. 3.940D/2024, nr. 3.949D/2024, nr. 3.954D/2024, nr. 3.990D/2024- nr. 3.993D/2024, nr. 28D/2025, nr. 54D/2025, nr. 55D/2025, nr. 64D/2025, nr. 65D/2025, nr. 103D/2025, nr. 104D/2025, nr. 152D/2025, nr. 153D/2025, nr. 155D/2025, nr. 200D/2025, nr. 212D/2025, nr. 249D/2025, nr. 296D/2025, nr. 351D/2025, nr. 352D/2025, nr. 468D/2025, nr. 527D/2025, nr. 631D/2025, nr. 652D/2025-nr. 654D/2025, nr. 734D/2025, nr. 753D/2025, nr. 1.232D/2025, nr. 3.597D/2025, nr. 3.600D/2025, nr. 3.820D/2025 şi nr. 3.821D/2025 la Dosarul nr. 3.312D/2024, care a fost primul înregistrat.7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:8.
     Prin Încheierea din 26 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 842/63/2024, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Florica Diaconescu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.312D/2024.    9. Prin încheierile din 10 iulie 2024, pronunţate în dosarele nr. 82/117/2024 şi nr. 83/117/2024, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Maria Boer şi de Augusta Maria Chichişan şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.314D/2024 şi nr. 3.315D/2024.10. Prin încheierile din 11 octombrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 1.409/118/2024 şi nr. 1.592/118/2024, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Constantin Grama şi de Iulia-Garofiţa Cărbune-Cosac şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.321D/2024 şi nr. 3.322D/2024.11. Prin încheierile din 3 octombrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 249/85/2024 şi nr. 407/85/2024, Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Cornelia-Adriana Şandru şi alţii şi de Virgil-Petru Checec şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.334D/2024 şi nr. 3.335D/2024.12. Prin Încheierea din 8 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 16.347/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Veronica Magdalena Dănăilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.350D/2024.13. Prin încheierile din 11 octombrie 2024 şi 24 septembrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 352/40/2024, nr. 371/40/2024 şi nr. 305/40/2024, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Aurel Neagu şi alţii, de Costică Buzuleac şi alţii, precum şi de Petru Gagu şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.353D/2024, nr. 3.354D/2024 şi nr. 3.378D/2024.14. Prin Încheierea din 22 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 3.364/63/2024, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Claudiu Mirel Dinculescu şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.379D/2024.
    15. Prin Încheierea din 23 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 868/103/2024, Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Dan-Gheorghe Boştinaru şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.380D/2024.16. Prin Încheierea din 6 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.355/118/2024, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Florian Tudor şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.391D/2024.17. Prin Încheierea din 21 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.451/117/2024, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Emil Belean şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.403D/2024.18. Prin Încheierea din 16 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 14.485/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Georgel Aciu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.416D/2024.19. Prin Încheierea din 10 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.510/63/2024, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Sanda Elena Lungu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.429D/2024.20. Prin Încheierea din 28 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.075/85/2024, Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Ioan-Gigi Moldovan şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.481D/2024.21. Prin Încheierea din 29 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 20.604/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Virginia Chiriţă şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.508D/2024.
    22. Prin Încheierea din 23 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 956/117/2024, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Florin Gheorghe Gavrilaş şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.509D/2024.23. Prin Încheierea din 10 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 285/122/2024, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Aurelian Filip şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.514D/2024.24. Prin încheierile din 6 noiembrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 1.854/102/2024/a1 şi nr. 5.388/102/2024/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Ioana Cristina Gârbuleţ şi de Ioan Gârbuleţ şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.553D/2024 şi nr. 3.554D/2024.25. Prin Încheierea din 31 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 79/114/2024, Tribunalul Buzău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Adriana Coman Gheorghiţă şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.556D/2024.26. Prin Încheierea din 23 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.626/102/2024/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Tiberiu Nicolae Onea şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.574D/2024.27. Prin încheierile din 25 septembrie 2024 şi 21 octombrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 8.118/3/2024 şi nr. 15.803/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Ioana Hubert şi alţii, precum şi de Mircea Levanovici şi alţii şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.596D/2024 şi nr. 3.597D/2024.28.
     Prin încheierile din 28 octombrie 2024 şi 18 octombrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 867/103/2024 şi nr. 436/103/2024, Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Luigia Boştinaru şi de Mihai Asmarandei şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.612D/2024 şi nr. 3.626D/2024.    29. Prin Încheierea din 6 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 17.972/3/2024*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Dorinel Ştefan şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.639D/2024.30. Prin Încheierea din 13 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 152/120/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Florentina Tudor şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.640D/2024.31. Prin Încheierea din 1 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.447/118/2024, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Cristina Ramona Duţă şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.641D/2024.32. Prin încheierile din 24 octombrie 2024 şi 9 octombrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 1.724/63/2024 şi nr. 1.886/63/2024, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Marius Crăsnaru şi de Denis-Gabriela Ghervase şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.654D/2024 şi nr. 3.656D/2024.33. Prin încheierile din 16 octombrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 999/102/2024/a1, nr. 2.966/102/2024/a1 şi nr. 2.967/102/2024/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Zoiţa Milăşan, de Liliana Misirgic şi de Cornelia Pop şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.658D/2024, nr. 3.659D/2024 şi nr. 3.660D/2024.34. Prin Încheierea din 29 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 224/40/2024*, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de David Smochină şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.662D/2024.
    35. Prin Încheierea din 25 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 7.586/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Mariana Vasilachi şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.666D/2024.36. Prin Încheierea din 31 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.869/117/2024, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Simona Ivănescu şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.680D/2024.37. Prin Încheierea din 13 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 367/107/2024, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Liana Boer şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.686D/2024.38. Prin încheierile din 16 iulie 2024 şi 3 iulie 2024, pronunţate în dosarele nr. 2.880/3/2024 şi nr. 4.595/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Daniela Eugenia Bădica şi de Dumitru Burada şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.704D/2024 şi nr. 3.705D/2024.39. Prin Încheierea din 12 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.578/118/2024*, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Dorin Colidiuc şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.706D/2024.40. Prin încheierile din 16 iulie 2024 şi 7 noiembrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 2.695/3/2024 şi nr. 11.574/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Claudiu Popescu-Elizeu şi de Cristian Gurau şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.719D/2024 şi nr. 3.741D/2024.41. Prin încheierile din 10 octombrie 2024 şi 2 august 2024, pronunţate în dosarele nr. 269/93/2024, nr. 271/93/2024, nr. 370/93/2024 şi nr. 513/93/2024, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Mihai Mocanu, de Mariana Cornea, de Elena Luissa Udrea, precum şi de Steluţa Stănoiu şi Adriana Nicoleta Cristescu şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.742D/2024, nr. 3.743D/2024, nr. 3.744D/2024 şi nr. 3.745D/2024.
    42. Prin Încheierea din 4 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 13.404/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Doru Gabriel Stoica şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.754D/2024.43. Prin Încheierea din 23 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 17.547/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Maria Adriana Ştefănescu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.755D/2024.44. Prin Încheierea din 23 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 19.572/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Andreea Ruxandra Nica şi Iuliana Bendeac şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.756D/2024.45. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 30.002/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Dorina Danielescu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.757D/2024.46. Prin Încheierea din 27 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 377/102/2024/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Adela Vintilă şi Nicolae Gabriel Ionaş şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.801D/2024.47. Prin Încheierea din 22 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 383/107/2024, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Camelia Fonoage şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.806D/2024.48.
     Prin încheierile din 2 octombrie 2024 şi 19 septembrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 851/63/2024, nr. 1.012/63/2024, nr. 1.272/63/2024, nr. 1.317/63/2024 şi nr. 1.351/63/2024, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Valerica Mitroi şi alţii, de Carmen Daniela Preoteasa şi alţii, de Tatiana Rădulescu şi alţii, de Gabriel Dănuţ Comănescu şi alţii, precum şi de Ilie Luţă şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.833D/2024, nr. 3.834D/2024, nr. 3.835D/2024, nr. 3.836D/2024 şi nr. 3.837D/2024.    49. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.629/63/2024, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) pct. (i)-iii), lit. c) pct. (i)-iii) şi alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Ion Daniel Burcă şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.838D/2024.50. Prin Încheierea din 2 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.638/63/2024, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Maria Magdalena Fănuţă şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.839D/2024.51. Prin Încheierea din 25 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 199/111/2024, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Marilena Bota şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.856D/2024.52. Prin Încheierea din 3 decembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 68/86/2024, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Bedrule şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.857D/2024.53. Prin Încheierea din 28 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.556/83/2024, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Ioan Tocaci şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.872D/2024.54. Prin Încheierea din 20 mai 2024, pronunţată în Dosarul nr. 4.597/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Sorin Marcu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.884D/2024.
    55. Prin încheierile din 21 noiembrie 2024 şi 7 noiembrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 2.651/63/2024, nr. 1.692/63/2024, nr. 2.302/63/2024 şi nr. 2.305/63/2024, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 şi, respectiv, art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Aurelian Gabriel Bădulescu, de Ionel Tudosan, de Alina Gabriela Mischianu, precum şi de Liliea Canache şi alţii şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.936D/2024, nr. 3.938D/2024, nr. 3.939D/2024 şi nr. 3.940D/2024.56. Prin Încheierea din 18 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.504/117/2024, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Ioan Pogan şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.949D/2024.57. Prin Încheierea din 3 decembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 328/62/2024*, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Ligia Vâlcu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.954D/2024.58. Prin Încheierea din 2 decembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 28.803/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Alexandru Cergă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.990D/2024.59. Prin Încheierea din 4 decembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.220/111/2024, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Maria Cotrău şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.991D/2024.60. Prin încheierile din 10 decembrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 1.112/115/2024 şi nr. 1.176/115/2024, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Rodica Pascariu şi de Dorica Aghescu şi alţii şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.992D/2024 şi nr. 3.993D/2024.61. Prin Încheierea din 6 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 518/30/2024, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Vasilica Sandovici şi Aurelia Ileana Schnepf şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 28D/2025.
    62. Prin Încheierea din 2 decembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.702/117/2024, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) pct. (i)-(iii) şi lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Oana Claudia Tatu şi Dorin Tatu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 54D/2025.63. Prin Încheierea din 13 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 679/102/2024/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Ionel Buculei şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 55D/2025.64. Prin Încheierea din 12 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 7.399/3/2024*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Niculina Alexandru şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 64D/2025.65. Prin Încheierea din 16 iulie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.932/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, precum şi a dispoziţiilor art. XLI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Valentina Tătulescu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 65D/2025.66. Prin încheierile din 18 decembrie 2024, 26 noiembrie 2024 şi 22 octombrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 29.948/3/2024, nr. 18.828/3/2024 şi nr. 15.917/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Mariana Jîjie-Grigoriu, de Katalin Barbara Kibedi, precum şi de Corina Puşchin şi Liviu Drăgănescu şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 103D/2025, nr. 104D/2025 şi nr. 152D/2025.67. Prin Încheierea din 30 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.778/63/2024, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Manuela Gherghină Lotus şi Liliana Mădălina Dună şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 153D/2025.68.
     Prin Încheierea din 16 decembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 898/107/2024, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Carolina Marian şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 155D/2025.    69. Prin Încheierea din 5 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 456/120/2024*, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Romică Cernat şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 200D/2025.70. Prin Încheierea din 3 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 8.680/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Ilarie Achim şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 212D/2025.71. Prin Încheierea din 16 decembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.253/120/2024, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Mihaela Simona Muşat şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 249D/2025.72. Prin Încheierea din 16 decembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 5.787/118/2024, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Grad şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 296D/2025.73. Prin Încheierea din 8 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 823/103/2024, Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Camelia Cucoş şi Alexandru Zaharia şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 351D/2025.74. Prin Încheierea din 18 decembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 222/40/2024*, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Mihai Dorin Palaghiu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 352D/2025.
    75. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 851/102/2024/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Vasile Baciu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 468D/2025.76. Prin Încheierea din 11 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.170/54/2024, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Cosmin Grigore Băloi şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 527D/2025.77. Prin Încheierea din 22 ianuarie 2025, pronunţată în Dosarul nr. 3.279/101/2024*, Tribunalul Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Stoian şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 631D/2025.78. Prin Încheierea din 23 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.309/63/2024, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) pct. i)-iii), lit. c) pct. i)-iii) şi alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Vladimir Diaconeasa şi Cristian Valentin Ionescu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 652D/2025.79. Prin încheierile din 23 octombrie 2024 şi 20 noiembrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 1.747/63/2024 şi nr. 2.836/63/2024, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Elisabeta Ponea şi de Sorinel Vasile şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 653D/2025 şi nr. 654D/2025.80. Prin Încheierea din 3 decembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 303/120/2024*, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Felicia Anghelescu şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 734D/2025.81. Prin Încheierea din 13 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.688/117/2024, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Ioan Irimie şi Dănilă Suciu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 753D/2025.
    82. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 202/40/2024*, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Ioan Muraraşu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.232D/2025.83. Prin încheierile din 6 decembrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 454/111/2024, nr. 641/111/2024, nr. 903/111/2024 şi nr. 651/111/2024, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepţia a fost ridicată de Andrei Ion Ionescu, de Florian Hulea, de Ioan-Marian Racolţa, precum şi de Pavel-Mircea Meşter şi alţii şi constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.597D/2025, nr. 3.600D/2025, nr. 3.820D/2025 şi nr. 3.821D/2025.84. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cauze având ca obiect pretenţii privind dreptul la pensie.85. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că textul de lege criticat încalcă obligaţia constituţională a Parlamentului de a aduce în concordanţă legile cu deciziile Curţii Constituţionale (în speţă, Decizia nr. 467 din 2 august 2023), în detrimentul respectării principiilor constituţionale şi a securităţii juridice. Această conduită a Parlamentului, care nu reexaminează şi nu ajustează actul normativ în concordanţă cu decizia Curţii Constituţionale, contravine obiectivului legiferării, acela de a armoniza legislaţia cu hotărârile instanţei constituţionale, conform art. 147 alin. (2) din Constituţie. 86. Se susţine că instanţa de contencios constituţional a stabilit prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023 (paragrafele 165-168) că impozitarea pensiilor, în special a celor de serviciu, trebuie să respecte principii fundamentale precum echitatea, proporţionalitatea, rezonabilitatea şi nediscriminarea. Astfel, impozitarea nu ar trebui să aibă un caracter sancţionator şi legiuitorul are o marjă de apreciere, dar cu condiţia să nu încalce garanţiile ataşate independenţei sistemului judiciar. Ca atare, stabilirea regulilor şi bazei de impunere trebuie să fie făcută cu o diligenţă deosebită pentru a asigura respectarea principiilor constituţionale şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, evitând discriminarea şi asigurând un tratament echitabil în faţa legii.87. Prin stabilirea unei supraimpozitări numai a pensiilor speciale nu se respectă cele statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, respectiv ca legiuitorul să diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni.88.
     De asemenea, sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 101 alin. (8) din Codul fiscal, potrivit cărora în cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, precum şi al sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, stabilite în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii, impozitul se calculează separat faţă de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea prevederilor art. 101 alin. (2), impozitul reţinut fiind impozit final. Or, impozitul se reţine la data efectuării plăţii.    89. Se mai afirmă că sunt încălcate cerinţele referitoare la claritatea şi calitatea actelor normative, întrucât art. 64 din Legea nr. 227/2015 stabileşte o concepţie unitară asupra impozitului pe venit pentru pensii, impunând o cotă fixă de 10%. Cu toate acestea, art. 101 din acelaşi act normativ introduce o deviere de la acest principiu, aplicând un impozit care nu a fost prevăzut de lege. Textul criticat prezintă ambiguitate în ceea ce priveşte definirea clară a nivelului veniturilor la care se aplică respectivele cote de impozitare. Expresiile precum „partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net“, „partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut“ şi „partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut“ nu oferă o precizie exactă asupra sumelor care intră sub incidenţa fiecărei cote. Formulările vagi ale textului permit o interpretare diversă şi pot duce la interpretări subiective. Absenţa unei clarificări precise a limitei superioare şi inferioare a fiecărei categorii poate genera confuzii în rândul plătitorilor de impozit şi al autorităţilor fiscale, contribuind la incertitudini în aplicarea regulilor fiscale.90. De asemenea, textul nu furnizează indicatori cuantificabili şi verificabili pentru a determina exact cum se calculează impozitul în situaţiile specifice. De exemplu, nu se precizează explicit care este suma exactă la care se aplică această cotă de 15%, respectiv când venitul se află între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut. Conform art. 101 alin. (3) din Codul fiscal, determinarea câştigului salarial mediu net se stabileşte prin deducerea din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din Codul fiscal şi a impozitului pe venit. Normele edictate sunt neclare, determinarea câştigului salarial mediu net prin deducerea din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor sociale obligatorii şi a impozitului pe venit fiind impusă fără a se specifica dacă este vorba despre cel folosit pentru pensiile din sistemul public sau cel folosit pentru pensiile de serviciu. Expresia „utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat“ nu oferă o indicaţie clară asupra modului exact în care se stabileşte această sumă. Or, lipsa detaliilor precise cu privire la formula sau metoda de calcul poate crea dificultăţi în determinarea corectă a impozitului datorat.91. Textul criticat nu oferă suficiente detalii şi orientări cu privire la modul de calcul al părţii contributive a veniturilor din pensii, care ar trebui să fie un element de bază în formula de calcul al impozitului, încălcându-se astfel principiul legalităţii şi previzibilităţii prevăzut de art. 1 din Constituţie. Stagiul complet de cotizare pentru militari este de 25 de ani, dintre care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu, în timp ce stagiul complet de cotizare potrivit dreptului comun este de 35 de ani. Textul legislativ fiscal nu specifică clar care dintre aceste stagii ar trebui să fie folosit pentru calculul contributivităţii în privinţa militarilor/ magistraţilor. De asemenea, utilizarea unui stagiu de cotizare mai lung de 35 de ani pentru calculul contributivităţii este inechitabilă pentru cei care au efectuat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani. Acest lucru implică o penalizare pentru cei care au contribuit mai puţin în sistemul de pensii şi conduce la o distorsiune a drepturilor acestora, fiind încălcate dispoziţiile art. 44 din Constituţie.92. Textul legislativ nu furnizează o formulă sau instrucţiuni detaliate cu privire la modul de calcul al părţii contributive. Nu este specificat cum se traduce stagiul de cotizare într-un calcul concret al părţii contributive a veniturilor din pensii. O atare lipsă de claritate poate face ca, pentru beneficiarii pensiilor de serviciu, înţelegerea regulilor fiscale şi aplicarea corespunzătoare a acestora să fie dificile. Această incertitudine poate conduce la o interpretare variabilă şi subiectivă a legii fiscale şi poate crea confuzie atât pentru contribuabili, cât şi pentru autorităţile fiscale. Mai mult, poate duce la riscul apariţiei litigiilor fiscale şi a contestaţiilor, deoarece diferiţi beneficiari ai pensiilor de serviciu ar putea interpreta legea în moduri diferite.93. Principiul venitului unic contribuie la predictibilitatea sistemului fiscal. Contribuabilii ştiu că vor fi impozitaţi la o cotă fixă de 10%, indiferent de componenţa venitului lor. Introducerea impozitului diferenţiat în art. 101 din Codul fiscal aduce un element de incertitudine şi variabilitate, deoarece nivelul impozitului depinde acum de proporţia dintre componenta contributivă şi cea necontributivă a venitului. Această variabilitate contravine principiului clarităţii şi afectează capacitatea contribuabililor de a anticipa şi planifica impozitele aferente pensiilor lor.94. Principiul constituţional al distribuirii echitabile a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice, stipulat de art. 56 alin. (2) din Constituţie, impune necesitatea diferenţierii contribuţiilor persoanelor cu venituri superioare. Cota procentuală de contribuţie este unitară şi nu este progresivă, variabilitatea valorică a contribuţiei depinzând de nivelul diferit al veniturilor. Această lipsă de progresivitate a cotei procentuale de contribuţie a fost recunoscută şi subliniată de Curtea Constituţională în Decizia nr. 56 din 26 ianuarie 2006, evidenţiindu-se exclusiv diferenţa valorică, şi nu cea procentuală a acestei cote. Prin Decizia nr. 258 din 16 martie 2010, Curtea a constatat că principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contribuţiilor să se facă în acelaşi mod de către toţi contribuabilii, prin excluderea oricărui privilegiu sau a oricărei discriminări, astfel încât, în cazul veniturilor egale, contribuţia să fie aceeaşi. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a mai stabilit că fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni.
    95. Aşadar, legiuitorul trebuie să manifeste o grijă deosebită atunci când stabileşte categoria de venit asupra căreia poartă sarcina fiscală, suma concretă asupra căreia se datorează şi modul concret de calcul al sarcinii fiscale. Orice modificare a sarcinilor fiscale trebuie să fie justificată de motive obiective, să se aplice unitar, să fie clară şi predictibilă şi să nu diferenţieze contribuţia fiscală pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni.96. Modalitatea de impozitare stabilită în art. 101 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie.97. Textul creează o discriminare pe criteriul averii prin impunerea unor cote de impozit progresive în funcţie de nivelul venitului, în ceea ce priveşte partea necontributivă a veniturilor din pensii. Discriminarea se datorează introducerii a trei trepte de impozitare, fiecare asociată cu un anumit interval al veniturilor. Astfel, plătitorii de impozit cu venituri sub nivelul câştigului salarial mediu net sunt supuşi unei cote de 10%, în timp ce cei cu venituri între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut sunt impozitaţi la o cotă de 15%, iar cei cu venituri care depăşesc nivelul câştigului salarial mediu brut sunt supuşi unei cote de 20%.98. Această diferenţiere a cotelor de impozitare în funcţie de nivelul venitului este, astfel, discriminatorie pe criteriul averii, deoarece persoanele cu venituri mai mari sunt impozitate la o cotă procentuală mai ridicată, ceea ce reflectă o abordare progresivă. Discriminarea pe criteriul averii este evidentă având în vedere faptul că impozitul creşte proporţional cu nivelul veniturilor, punând o povară mai mare asupra celor cu venituri superioare şi creând o distincţie fiscală bazată pe capacitatea financiară a contribuabililor.99. Impunerea unei cote mai ridicate pentru veniturile mai mari constituie o penalizare, şi nu neapărat o măsură proporţională la capacitatea reală de contribuţie, şi creează discriminare în interiorul aceleiaşi categorii sociale, deoarece unele persoane pot avea o parte necontributivă mai mare decât altele în funcţie de anumite criterii, cum ar fi: vechimea, gradul profesional, funcţia exercitată (de execuţie sau de conducere), o perioadă de activitate mai mare. Conform sistemului de impozitare progresivă, ratele de impozitare cresc odată cu creşterea veniturilor, iar nu prin raportare la o parte contributivă/necontributivă.100. Raportarea legiuitorului la stabilirea unor praguri de impozitare, fie la venitul din „salariul mediu net pe economie“, fie la venitul din „salariul mediu brut pe economie“, exclusiv în cazul pensiilor de serviciu, constituie o încălcare a principiului nediscriminării, conform art. 16 alin. (1) din Constituţie.101. Conform dispoziţiilor Codului fiscal, mai precis ale art. 64, nu există prevederi privind tranşe sau cote de impozitare diferite pentru venituri provenite din indemnizaţii sau salarii. Impozitul este aplicat asupra venitului realizat, inclusiv asupra salariilor, veniturilor asimilate salariilor şi pensiilor. Este important de menţionat că impozitul nu este aplicat asupra unor componente ale venitului, cum ar fi partea contributivă sau necontributivă.
    102. Prin noile dispoziţii ale art. 101 din Codul fiscal se observă o intenţie de modificare implicită a cotei unice de impozitare de 10% doar pentru veniturile provenite din anumite categorii de pensii, generând astfel o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, care garantează egalitatea în faţa legii. Statuarea unor aşa-numite cote de impozitare diferite de cele stabilite legal este un evident artificiu legislativ, ce trădează instituirea de fapt a unei „taxe suplimentare“ asupra veniturilor reprezentate de pensiile de serviciu, cu trimitere evidentă la pensiile militarilor/magistraţilor. Textul art. 101 din Codul fiscal creează discriminare pe criteriul vârstei între militarii/magistraţii care au împlinit vârsta de acordare a pensiei publice în sistemul public de pensii şi cărora le-a fost calculată partea de contributivitate şi militarii/magistraţii care nu au împlinit această vârstă şi cărora nu le-a fost calculată partea de contributivitate. Astfel, militarilor/magistraţilor din prima categorie li se calculează cota de impozitare în baza art. 101 lit. b) din Codul fiscal, iar militarilor/magistraţilor din cea de-a doua categorie li se calculează cota de impozitare în baza art. 101 lit. c) din Codul fiscal, rezultând o impozitare diferită.103. Defalcarea pensiei de serviciu în trei componente nu instituie un prag cert de impozitare sau un sistem progresiv de impozitare, ci reduce cuantumul pensiei în plată, având o orientare către categoria specifică a pensiilor de serviciu ale militarilor. Această reducere este mascată prin impozitarea cu 15%, respectiv cu 20% a părţii ce depăşeşte partea contributivă pentru toate categoriile de pensii de serviciu.104. Art. 101 din Codul fiscal, astfel cum este modificat, încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (1)-(4) din Constituţie, textul reflectând caracterul sancţionator care influenţează valoarea pensiilor. Impozitarea progresivă conduce la o reducere indirectă a valorii pensiilor, care trebuie să se reflecte cât mai aproape de cuantumul indemnizaţiei aferente funcţiei deţinute la momentul pensionării. Impozitarea progresivă aduce cu sine un caracter restrângător asupra valorii pensiilor, generând, în mod indirect, o diminuare a acestora. Este esenţial ca orice impozitare să respecte limitele şi condiţiile stabilite de lege, iar orice măsură care afectează indirect valoarea pensiilor ar trebui să fie justificată în mod corespunzător.105. Or, prin nota de fundamentare a Legii nr. 282/2023 nu se prezintă o justificare obiectivă a acestei structuri de impozitare. Impunerea unor aşa-numite praguri valorice - salariu mediu brut sau net pe economie - pentru calcularea unor impozite încalcă dreptul de proprietate pe care militarul/magistratul îl are cu privire la cuantumul pensiei, drept prevăzut de art. 44 alin. (1)-(4) din Constituţie. Descompunerea unui venit în componente distincte şi, ulterior, impozitarea separată a acestor componente nu sunt o practică reglementată în legislaţia fiscală în vigoare. Această metodă constituie, în esenţă, o formă de impozitare discriminatorie a pensiei de serviciu, contravenind prevederilor constituţionale menţionate anterior.106. Legile nr. 303/2004 şi nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor definesc pensia de serviciu ca fiind un venit „in integrum“ - echivalentul a 80% din ultima indemnizaţie brută lunară, inclusiv sporurile permanente aferente. Împrejurarea că pensia de serviciu conţine şi o parte contributivă nu schimbă caracterul unitar şi unic al venitului, căci, în caz contrar, legea ar trebui să prevadă noi cote de impozitare în cuprinsul art. 64 din Codul fiscal, care să fie reluate doar în art. 101 din Codul fiscal, fapt care însă nu s-a realizat.107. Modalitatea de determinare a pensiei de serviciu este explicit reglementată în legislaţia curentă, neexistând o dezagregare a acesteia în componente distincte. Pensia de serviciu a militarilor/magistraţilor este stabilită la 80% din baza de calcul. 108.
     Procentul menţionat, calculat din baza de 80%, care constituie indemnizaţia de pensionare, nu a suferit modificări până în prezent. Statul, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, are capacitatea de a ajusta sau chiar de a elimina acest procent în viitor, în funcţie de orientarea politicii statului în domeniul asigurărilor sociale. Cu toate acestea, orice modificare poate afecta doar viitorul, şi nu situaţiile anterioare. Prin adoptarea unui procent fix în stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se asigură acordarea aceluiaşi tratament juridic persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică. Acest lucru se aplică şi beneficiarilor de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă, acordate în baza unor legi sau statute speciale. Astfel, se respectă prevederile art. 56 alin. (2) din Constituţie, care se referă la distribuirea echitabilă a sarcinilor fiscale.    109. Curtea Constituţională a reiterat că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul ori cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie. Se invocă Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020.110. Simultan, se mai susţine că stabilirea valorii de referinţă sau a pragului de la care se calculează treptele de impozitare trebuie să fie efectuată într-un mod clar şi precis, având în vedere atât deciziile Curţii Constituţionale, cât şi prevederile Constituţiei României. Indicarea unui element fiscal fluctuant drept treaptă valorică, precum salariul mediu brut/net pe economie, va determina o fluctuaţie şi în cuantumul pensiilor de serviciu care vor fi diferite de la un an la altul, depinzând într-o măsură mai mare de factorul politic decât permite legea în cazul altor cetăţeni români.111. Compensaţia acordată de stat ca venit unic (cunoscută ca aşa-numita parte necontributivă) alături de partea contributivă, în cazul magistraţilor fixată la 80% din cuantumul indemnizaţiei brute din ultima lună de activitate, iar în cazul militarilor fixată la 80% din media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, nu poate fi impozitată în alt mod decât în cazul celorlalte categorii de venituri din pensii. În caz contrar, statul pare să încerce să reducă cuantumul pensiilor deja stabilite sau aflate în plată printr-o metodă aparent „elegantă“, dar nelegală. Această abordare contravine principiului neretroactivităţii legii civile şi principiului nediscriminării din Constituţie, încălcându-se, de asemenea, şi prevederile art. 56, ale art. 139 şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.112. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 3.312D/2024, nr. 3.379D/2024, nr. 3.429D/2024, nr. 3.654D/2024, nr. 3.656D/2024, nr. 3.833D/2024, nr. 3.834D/2024, nr. 3.835D/2024, nr. 3.836D/2024, nr. 3.837D/2024, nr. 3.839D/2024, nr. 3.936D/2024, nr. 3.938D/2024, nr. 3.939D/2024, nr. 3.940D/2024, nr. 153D/2025, nr. 652D/2025, nr. 653D/2025 şi nr. 654D/2025, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023. În Dosarul nr. 3.838D/2024, instanţa nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.113. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 3.314D/2024, nr. 3.315D/2024, nr. 3.403D/2024, nr. 3.509D/2024, nr. 3.680D/2024, nr. 3.949D/2024, nr. 54D/2025 şi nr. 753D/2025, opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.114. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă, în dosarele nr. 3.321D/2024, nr. 3.322D/2024, nr. 3.391D/2024, nr. 3.641D/2024 şi nr. 296D/2025, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.
    115. Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă, în dosarele nr. 3.334D/2024, nr. 3.335D/2024 şi nr. 3.481D/2024, opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.116. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în dosarele nr. 3.350D/2024, nr. 3.704D/2024, nr. 3.705D/2024, nr. 3.719D/2024, nr. 3.741D/2024, nr. 3.754D/2024, nr. 3.755D/2024, nr. 3.756D/2024, nr. 3.884D/2024, nr. 64D/2025, nr. 65D/2025, nr. 103D/2025, nr. 104D/2025, nr. 152D/2025 şi nr. 212D/2025, apreciază că aceasta este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023. În dosarele nr. 3.416D/2024, nr. 3.640D/2024 şi nr. 3.990D/2024, instanţa nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. În dosarele nr. 3.508D/2024, nr. 3.597D/2024, nr. 3.639D/2024 şi nr. 3.757D/2024, instanţa apreciază, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale doar în măsura în care acestea se interpretează în sensul că aplicarea impozitului progresiv presupune, în mod obligatoriu, determinarea în prealabil a cotei contributive (în măsura în care persoana interesată a contribuit la sistemul public de pensii/sistemul de pensii militare). În dosarele nr. 3.596D/2024 şi nr. 3.666D/2024, instanţa opinează în sensul temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că există discriminare între beneficiarii unei pensii acordate în temeiul Legii nr. 303/2004, respectiv în temeiul Legii nr. 303/2022 şi beneficiarii unei pensii publice, dar şi între beneficiarii de pensii speciale pe criteriul de vârstă, în sensul că unui magistrat pensionar care nu a împlinit vârsta standard de pensionare în sistemul public nu i se calculează contributivitatea, pe când unui magistrat care a împlinit această vârstă i se calculează contributivitatea, cu consecinţa diminuării impozitului în cea dea doua situaţie, deşi cuantumul brut al pensiei ar fi acelaşi. Totodată, în Dosarul nr. 65D/2025, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XLI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscalbugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, instanţa nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.117. Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă, în dosarele nr. 3.353D/2024 şi nr. 3.354D/2024, opinează în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 578 din 9 iulie 2020. În dosarele nr. 3.378D/2024, nr. 3.662D/2024 şi nr. 1.232D/2025, instanţa apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023. În Dosarul nr. 352D/2025, instanţa nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.118. Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, în dosarele nr. 3.380D/2024, nr. 3.626D/2024 şi nr. 351D/2025, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. În Dosarul nr. 3.612D/2024, instanţa opinează în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind, în esenţă, că prin noul sistem de determinare a impozitului pe venitul din pensii nu se produce o discriminare, acest nou sistem fiind aplicabil pentru partea necontributivă din toate pensiile, indiferent de forma acestora, fiind, de fapt, o ridicare la rang de principiu primordial a contributivităţii, ca temei pentru dobândirea dreptului de pensie.119. Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.514D/2024, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.120. Tribunalul Mureş - Secţia civilă, în dosarele nr. 3.553D/2024, nr. 3.554D/2024, nr. 3.574D/2024, nr. 3.658D/2024, nr. 3.659D/2024, nr. 3.660D/2024, nr. 3.801D/2024, nr. 55D/2025 şi nr. 468D/2025, opinează în sensul constituţionalităţii textelor de lege criticate, apreciind, în esenţă, că acestea se aplică tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu şi respectă principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale, respectiv criteriile de echitate, proporţionalitate, rezonabilitate şi nediscriminare.121. Tribunalul Buzău - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 3.556D/2024, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.
    122. Tribunalul Alba - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 3.686D/2024, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. În dosarele nr. 3.806D/2024 şi nr. 155D/2025, instanţa apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.123. Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 3.706D/2024, opinează în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere, în esenţă, faptul că sunt vizate venituri diferite, respectiv venituri din pensii determinate ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, faţă de venituri din pensii ce au doar componentă necontributivă ori componentă mixtă, astfel încât nu se poate pune problema discriminării între contribuabili.124. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă, în dosarele nr. 3.742D/2024, nr. 3.743D/2024, nr. 3.744D/2024 şi nr. 3.745D/2024, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale doar în măsura în care acestea se interpretează în sensul că aplicarea impozitului progresiv presupune, în mod obligatoriu, determinarea în prealabil a cotei contributive, în măsura în care persoana interesată a contribuit la sistemul public de pensii.125. Tribunalul Bihor - Secţia I civilă, în dosarele nr. 3.856D/2024, nr. 3.597D/2025, nr. 3.600D/2025, nr. 3.820D/2025 şi nr. 3.821D/2025, opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023. În Dosarul nr. 3.991D/2024, instanţa apreciază, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, având în vedere libertatea legiuitorului de a stabili drepturile de asigurări sociale cuvenite diverselor categorii de cetăţeni, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al acestora, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi de a le modifica în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare, prerogativă a legiuitorului ce nu poate fi considerată o încălcare a principiului constituţional al egalităţii în drepturi.126. Tribunalul Suceava - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 3.857D/2024, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale prin raportare la prevederile art. 4 din Constituţie.127. Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 3.872D/2024, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.128.
     Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 3.954D/2024, opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.    129. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă, în dosarele nr. 3.992D/2024 şi nr. 3.993D/2024, apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020 şi Decizia nr. 467 din 2 august 2023.130. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 28D/2025, opinează că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale.131. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 200D/2025, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere faptul că indicatorii folosiţi în formula de calcul nu sunt constanţi, iar valoarea lor se stabileşte anual, odată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, astfel că textul de lege creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut şi al câştigului salarial mediu net.132. Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă, în Dosarul nr. 249D/2025, opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.133. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 527D/2025, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.134. Tribunalul Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 631D/2025, opinează, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale întrucât sunt discriminatorii faţă de diferitele categorii de pensionari.
    135. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 734D/2025, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.136. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.137. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:138. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.139. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023, precum şi, în Dosarul nr. 65D/2025, dispoziţiile art. XLI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.139 din 15 decembrie 2023.140. În ceea ce priveşte stabilirea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, s-a statuat cu valoare de principiu că, în exercitarea controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional trebuie să ţină cont de voinţa reală a părţii care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate; în caz contrar, Curtea ar fi ţinută de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea formală de către autorul excepţiei a textului legal criticat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006, Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, sau Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017). De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, determinarea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate este o operaţiune, care, pe lângă existenţa unor condiţionări formale inerente ce incumbă autorului acesteia, poate necesita şi o apreciere obiectivă a Curţii Constituţionale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepţiei. O atare concepţie se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituţionalitate exercitat pe cale de excepţie (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată).
    141. Ca atare, analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate din Dosarul nr. 65D/2025, care tinde, în mod univoc, la motivarea doar a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015, fără a se arăta în concret în ce constă încălcarea Legii fundamentale cu privire la dispoziţiile art. XLI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi cu indicarea într-o manieră generală a textului constituţional pretins încălcat, rezultă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015, astfel cum au fost modificate prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023.142. Totodată, Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, art. 101 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 227/2015 a fost modificat prin Legea nr. 244/2024 pentru modificarea alin. (1) al art. 100 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi stabilirea unor măsuri fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 5 septembrie 2024, în sensul măririi plafonului de venit neimpozabil lunar de la 2.000 lei la 3.000 lei, fiind păstrate celelalte soluţii legislative. Totodată, art. 101 din Legea nr. 227/2015 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 13 martie 2025, ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 31 ianuarie 2025, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, modificându-se soluţia legislativă criticată. În aceste condiţii, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum şi Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2025, având următorul cuprins: – Art. 101:Calculul impozitului pe venitul din pensii şi termenul de plată:(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final. (2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel: a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%; b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
    (iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;     c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.    (3)
     Determinarea câştigului salarial mediu net prevăzut în prezentul articol se stabileşte prin deducerea din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) şi a impozitului pe venit.     (4) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia. (5) Drepturile de pensie restante se defalcă pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, reţinerii şi plăţii acestuia, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii. (6) Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş, conform prevederilor alin. (2). (7) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar, prin aplicarea prevederilor alin. (2), se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii, şi se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit. Diferenţele de venituri din pensii, primite de la acelaşi plătitor şi stabilite pentru perioadele anterioare, se impozitează separat faţă de drepturile de pensie ale lunii curente. (8) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, precum şi al sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, stabilite în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/ hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii, impozitul se calculează separat faţă de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea prevederilor alin. (2), impozitul reţinut fiind impozit final. Impozitul se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii veniturilor respective. Impozitul astfel reţinut se plăteşte până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au plătit veniturile. (9) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, potrivit legii, în conformitate cu reglementările art. 123^1.
    143. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3), care consacră statul de drept, caracterul democratic al statului şi garantarea pluralismului politic, şi alin. (5) referitor la principiile calităţii legii şi securităţii juridice, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la principiul egalităţii în faţa legii, art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată, art. 56 alin. (2) şi (3) referitor la sistemul legal de impuneri, art. 124 alin. (3) privind independenţa judecătorilor, art. 125 - Statutul judecătorilor, art. 139 alin. (1) şi (3) referitor la stabilirea impozitelor şi taxelor, precum şi în art. 147 alin. (2) şi (4) privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale. Totodată, se invocă nerespectarea prevederilor cuprinse în art. 6, 13, 38 şi 61-63 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.144. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, precitată, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituţionale.145. În continuare, Curtea observă dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, potrivit cărora „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printro decizie anterioară a Curţii Constituţionale“, precum şi faptul că Decizia Curţii Constituţionale nr. 724 din 19 decembrie 2024, precitată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 31 ianuarie 2025. Având în vedere faptul că a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate din prezentele cauze fie înainte de pronunţarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 724 din 19 decembrie 2024, fie înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a devenit inadmisibilă.146. În acord cu jurisprudenţa constantă a Curţii în materie, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia de constatare a neconstituţionalităţii va produce efecte, în egală măsură, şi în prezentele cauze, ţinând seama că instanţa constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate înainte de publicarea Deciziei nr. 724 din 19 decembrie 2024 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 698 din 17 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 30 iunie 2025, paragraful 24).147. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Florica Diaconescu în Dosarul nr. 842/63/2024 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Maria Boer şi de Augusta Maria Chichişan în dosarele nr. 82/117/2024 şi nr. 83/117/2024 ale Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Constantin Grama şi de Iulia-Garofiţa Cărbune-Cosac în dosarele nr. 1.409/118/2024 şi nr. 1.592/118/2024 ale Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Cornelia-Adriana Şandru şi alţii şi de Virgil-Petru Checec în dosarele nr. 249/85/2024 şi nr. 407/85/2024 ale Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, de Veronica Magdalena Dănăilă în Dosarul nr. 16.347/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Aurel Neagu şi alţii, de Costică Buzuleac şi alţii, precum şi de Petru Gagu în dosarele nr. 352/40/2024, nr. 371/40/2024 şi nr. 305/40/2024 ale Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Claudiu Mirel Dinculescu şi alţii în Dosarul nr. 3.364/63/2024 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Dan-Gheorghe Boştinaru în Dosarul nr. 868/103/2024 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, de Florian Tudor în Dosarul nr. 1.355/118/2024 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Emil Belean în Dosarul nr. 1.451/117/2024 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Georgel Aciu în Dosarul nr. 14.485/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Sanda Elena Lungu în Dosarul nr. 1.510/63/2024 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ioan-Gigi Moldovan în Dosarul nr. 1.075/85/2024 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, de Virginia Chiriţă şi alţii în Dosarul nr. 20.604/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Florin Gheorghe Gavrilaş în Dosarul nr. 956/117/2024 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Aurelian Filip în Dosarul nr. 285/122/2024 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, de Ioana Cristina Gârbuleţ şi de Ioan Gârbuleţ în dosarele nr. 1.854/102/2024/a1 şi nr. 5.388/102/2024/a1 ale Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Adriana Coman Gheorghiţă şi alţii în Dosarul nr. 79/114/2024 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, de Tiberiu Nicolae Onea în Dosarul nr. 1.626/102/2024/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Ioana Hubert şi alţii, precum şi de Mircea Levanovici şi alţii în dosarele nr. 8.118/3/2024 şi nr. 15.803/3/2024 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Luigia Boştinaru şi de Mihai Asmarandei în dosarele nr. 867/103/2024 şi nr. 436/103/2024 ale Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, de Dorinel Ştefan în Dosarul nr. 17.972/3/2024* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Florentina Tudor şi alţii în Dosarul nr. 152/120/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Cristina Ramona Duţă şi alţii în Dosarul nr. 1.447/118/2024 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Marius Crăsnaru şi de Denis-Gabriela Ghervase în dosarele nr. 1.724/63/2024 şi nr. 1.886/63/2024 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Zoiţa Milăşan, de Liliana Misirgic şi de Cornelia Pop în dosarele nr. 999/102/2024/a1, nr. 2.966/102/2024/a1 şi nr. 2.967/102/2024/a1 ale Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de David Smochină în Dosarul nr. 224/40/2024* al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Mariana Vasilachi în Dosarul nr. 7.586/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Simona Ivănescu şi alţii în Dosarul nr. 1.869/117/2024 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Liana Boer şi alţii în Dosarul nr. 367/107/2024 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Daniela Eugenia Bădica şi de Dumitru Burada în dosarele nr. 2.880/3/2024 şi nr. 4.595/3/2024 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Dorin Colidiuc în Dosarul nr. 1.578/118/2024* al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Claudiu Popescu-Elizeu şi de Cristian Gurau în dosarele nr. 2.695/3/2024 şi nr. 11.574/3/2024 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mihai Mocanu, de Mariana Cornea, de Elena Luissa Udrea, precum şi de Steluţa Stănoiu şi Adriana Nicoleta Cristescu în dosarele nr. 269/93/2024, nr. 271/93/2024, nr. 370/93/2024 şi nr. 513/93/2024 ale Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, de Doru Gabriel Stoica în Dosarul nr. 13.404/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Maria Adriana Ştefănescu în Dosarul nr. 17.547/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Andreea Ruxandra Nica şi Iuliana Bendeac în Dosarul nr. 19.572/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Dorina Danielescu în Dosarul nr. 30.002/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Adela Vintilă şi Nicolae Gabriel Ionaş în Dosarul nr. 377/102/2024/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Camelia Fonoage în Dosarul nr. 383/107/2024 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Valerica Mitroi şi alţii, de Carmen Daniela Preoteasa şi alţii, de Tatiana Rădulescu şi alţii, de Gabriel Dănuţ Comănescu şi alţii, precum şi de Ilie Luţă în dosarele nr. 851/63/2024, nr. 1.012/63/2024, nr. 1.272/63/2024, nr. 1.317/63/2024 şi nr. 1.351/63/2024 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ion Daniel Burcă şi alţii în Dosarul nr. 1.629/63/2024 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Maria Magdalena Fănuţă şi alţii în Dosarul nr. 1.638/63/2024 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Marilena Bota şi alţii în Dosarul nr. 199/111/2024 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, de Gheorghe Bedrule în Dosarul nr. 68/86/2024 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, de Ioan Tocaci şi alţii în Dosarul nr. 1.556/83/2024 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Sorin Marcu în Dosarul nr. 4.597/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Aurelian Gabriel Bădulescu, de Ionel Tudosan, de Alina Gabriela Mischianu, precum şi de Liliea Canache şi alţii în dosarele nr. 2.651/63/2024, nr. 1.692/63/2024, nr. 2.302/63/2024 şi nr. 2.305/63/2024 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Pogan şi alţii în Dosarul nr. 1.504/117/2024 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ligia Vâlcu în Dosarul nr. 328/62/2024* al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Alexandru Cergă în Dosarul nr. 28.803/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Maria Cotrău şi alţii în Dosarul nr. 1.220/111/2024 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, de Rodica Pascariu şi de Dorica Aghescu şi alţii în dosarele nr. 1.112/115/2024 şi nr. 1.176/115/2024 ale Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă, de Vasilica Sandovici şi Aurelia Ileana Schnepf în Dosarul nr. 518/30/2024 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, de Oana Claudia Tatu şi Dorin Tatu în Dosarul nr. 1.702/117/2024 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ionel Buculei în Dosarul nr. 679/102/2024/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Niculina Alexandru şi alţii în Dosarul nr. 7.399/3/2024* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Valentina Tătulescu în Dosarul nr. 2.932/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mariana JîjieGrigoriu, de Katalin Barbara Kibedi, precum şi de Corina Puşchin şi Liviu Drăgănescu în dosarele nr. 29.948/3/2024, nr. 18.828/3/2024 şi nr. 15.917/3/2024 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Manuela Gherghină Lotus şi Liliana Mădălina Dună în Dosarul nr. 2.778/63/2024 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Carolina Marian şi alţii în Dosarul nr. 898/107/2024 al Tribunalului Alba – Secţia I civilă, de Romică Cernat în Dosarul nr. 456/120/2024* al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Ilarie Achim în Dosarul nr. 8.680/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mihaela Simona Muşat în Dosarul nr. 1.253/120/2024 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă, de Gheorghe Grad în Dosarul nr. 5.787/118/2024 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Camelia Cucoş şi Alexandru Zaharia în Dosarul nr. 823/103/2024 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, de Mihai Dorin Palaghiu în Dosarul nr. 222/40/2024* al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Vasile Baciu în Dosarul nr. 851/102/2024/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Cosmin Grigore Băloi şi alţii în Dosarul nr. 1.170/54/2024 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Gheorghe Stoian în Dosarul nr. 3.279/101/2024* al Tribunalului Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Vladimir Diaconeasa şi Cristian Valentin Ionescu în Dosarul nr. 2.309/63/2024 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Elisabeta Ponea şi de Sorinel Vasile în dosarele nr. 1.747/63/2024 şi nr. 2.836/63/2024 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Felicia Anghelescu şi alţii în Dosarul nr. 303/120/2024* al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Ioan Irimie şi Dănilă Suciu în Dosarul nr. 1.688/117/2024 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Muraraşu în Dosarul nr. 202/40/2024* al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Andrei Ion Ionescu, de Florian Hulea, de Ioan-Marian Racolţa, precum şi de Pavel-Mircea Meşter şi alţii în dosarele nr. 454/111/2024, nr. 641/111/2024, nr. 903/111/2024 şi nr. 651/111/2024 ale Tribunalului Bihor - Secţia I civilă.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, Tribunalului Mureş - Secţia civilă, Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, Tribunalului Alba - Secţia I civilă, Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă, Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă, Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, precum şi Tribunalului Dâmboviţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 22 ianuarie 2026.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
    Magistrat-asistent,
    Cristina Titirişcă    -----




    Prezenta formă este valabilă începând cu data de 20-10-2026 până la data de 20-10-2026
    logo Blog